Date generale despre baschet

Baschet

Baschet
Basketball game.jpg
Jocul de baschet.
Cel mai înalt forFederația Internațională de Baschet(FIBA)
Jucat prima oară1891, Springfield, Massachusetts, Statele Unite
Caracteristici
ContactDa
Membri ai echipei5 de fiecare parte
MixtDa, competiții separate
CategorizareSport de echipă, Sport cu minge
EchipamentMingea de baschet
Loc de întâlnireTerenul de baschet (în sală) sau afară (streetball)
Olimpic1936
Baschetul este unul dintre cele mai răspândite sporturi de echipă din lume; se caracterizează prin finețea, precizia și fantezia exercițiilor tehnice și tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice deosebite ale sportivilor, toate acestea implicate într-o luptă sportivă care pretinde spirit de echipă și de sacrificiu, inteligență și rezistență nervoasă.

Punctele sunt marcate prin aruncarea mingii în coș; echipa care acumulează mai multe puncte la sfârșitul jocului câștigă. Mingea poate fi făcută să înainteze pe teren prin driblare sau pasând-o altor coechipieri. Actele fizice nesportive (fault (sport)) sunt penalizate și există restricții asupra modului în care este folosită mingea (încălcări).

De-a lungul timpului, în baschet s-au dezvoltat tehnicile obișnuite de ochire, pasare și driblare, dar și de poziționare a jucătorilor, precum și structurile ofensive și defensive. De obicei, jucătorii cei mai înalți vor ocupa centrul sau una dintre cele două poziții de înaintare, iar jucătorii mai mici de statură sau cei care au viteză și cele mai bune abilități de mânuire a mingii, vor ocupa poziția de pază. În timp ce baschetul competițional are niște reguli bine stabilite, numeroase variante de baschet s-au dezvoltat pentru jocurile ocazionale. În anumite țări, baschetul este un sport popular, cu mulți spectatori.

Pozițiile jucătorilor

Point guard (PG)

Conducătorul de joc al echipei(antrenorul din teren).De cele mai multe ori cel mai scund jucător.Cel mai bun pasator și dribleor.Jucătorul care trebuie să ia cele mai bune decizii pentru a pune în situații bune coechipierii.Trebuie să aibă o foarte bună viziune a terenului pentru a fi capabil să creeze aruncări deschise.Trebuie să fie capabil să distrugă defensiva adversă.Este responsabil de asigurarea echilibrului defensiv.

Shooting guard (SG)

Cel mai bun aruncător al echipei.Trebuie să aibă abilitatea de a crea aruncări deschise și de a obține procentaje bune și în situațiile când apărătorii pun presiune.Trebuie să știe să folosească blocajele coechipierilor pentru a avea aruncări deschise.E neapărat să aibă știinta de a simți jucătorii.Are a doua responsabilitate a driblingului și trebuie să recupereze ofensiv.

Small forward (SF)

Cel mai bun jucător al echipei care poate juca și pe perimetru și în interior.Trebuie să fie agresiv și puternic pentru a juca în interior dar în același timp suficient de agil pentru a putea juca afară.Al doilea cel mai bun aruncător și penetrator.Multe aruncări sunt executate de pe baseline.Are prima responsabilitate pentru a recupera ofensiv.

Power forward (PF)

Jucătorul cel mai tehnic și mai mobil de sub panou, marchează din apropierea coșului și de la semi-distanță.

Center (C)

Se mai numește și "post man".
Cel mai înalt și cel mai puternic jucător al echipei. Apărător versat sub propriul coș, domină ambele panouri.

Regulament

Baschetul se joacă între două echipe a câte 5 jucători pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este să introducă mingea în coșul adversarilor și să încerce să împiedice cealaltă echipa să înscrie. Echipa care înscrie cele mai multe puncte la terminarea timpului de joc va fi învingătoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasată, aruncată, lovită, rostogolită, driblată, în orice direcție. De asemenea, adversarul poate fi depășit prin procedeul numit „fentă”.

Terenul de joc


Dimensiunile terenului de baschet
Terenul de joc este o suprafață dreptunghiulară, plană și dură, liberă de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie să fie de 28 m în lungime pe 15 m în lățime, acestea fiind măsurate de la marginea interioară a liniilor care delimitează terenul. Federațiile naționale au autoritatea să aprobe pentru competițiile naționale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime și 14 m lățime.
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie să fie trasate cu aceeași culoare (de preferință alb), să aibă o lățime de 5 cm și să fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lățimile terenului) și liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona băncii echipelor trebuie să fie situate la cel puțin 2 m distanță de terenul de joc.
Linia de centru trebuie trasată, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecărei linii laterale. Ea va fi prelungită cu 15 cm în afara fiecărei linii de tușă. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului și va avea o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a circumferinței. Dacă suprafața cercului central este colorată, atunci culoarea va fi aceeași cu cea a zonelor de restricție. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul la jumătatea liniilor de aruncări libere și o rază de 1,80 m măsurată de la marginea exterioară a liniilor care le delimitează.






Comentarii